INCDFP - Despre cutremure

Cutremur în corp

Despre cutremure Ce este un cutremur? Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie in interiorul Pamantului in urma fracturarii rocilor supuse tensiunilor acumulate. Suprafata de-a lungul careia rocile "se rup" si se deplaseaza se numeste plan de falie. Magnitudinea M unui cutremur este o marime adimensionala ce caracterizeaza energia eliberata cutremur în corp focarul unui cutremur sub forma de unde seismice Se determina, in mod uzual, pe scara Richter folosind inregistrarile diferitelor statii seismice.

O alta practica este calculul magnitudinii din moment seismic, marime cancer colorectal guerison cu produsul dintre aria suprafetei de rupere si deplasarea medie pe falie. Scara cutremur în corp magnitudine este exponentiala: o crestere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o crestere de 30 de ori a energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.

Account Options

Locul din interiorul pamantului unde se cutremur în corp cutremurul se numeste hipocentru sau focar, iar proiectia acestuia la suprafata Pamantului se numeste epicentru. Distanta de la epicentru la un alt punct de pe suprafata Pamantului se numeste distanta epicentrala, iar distanta de la focar la un punct de pe suprafata Pamantului se numeste distanta hipocentrala.

Efectele cutremurului Amplitudinea miscarii solului datorata unui cutremur depinde de o serie cutremur în corp factori cutremur în corp magnitudinea, distanta epicentrala, distanta hipocentrala, topografia si conditiile geologice locale. Intensitatea I cutremurului este marimea care exprima modul in care a fost simtit un cutremur intr-o zona. Scara MSK Medvedev, Sponhauer, Karnik modificata, este o scara de 12 grade I-XII cu ajutorul careia se poate aprecia intensitatea cutremurelor in diferite zone in functie de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, constructiilor, solului, etc.

Care sunt cauzele cutremurelor?

virus del papiloma que hago

Placile viermele eunice. O placa litosferica este un fragment masiv solid de roca, cu o forma neregulata, alcatuit atat din crusta oceanica cat si continentala. Lungimea placilor poate varia foarte mult, de la cateva sute de kilometri la mii de kilometri printre cele cutremur în corp mari se numara placa Pacificului si Antartica.

Placile variaza foarte mult si in grosime, de la 15 km placile cu litosfera oceanica tanara pana la km sau chiar mai mult placile litosferice vechi continentale, ex: zonele centrale ale placilor Americii de Nord si Sud.

Principala forta ce a modelat suprafata Pamantului, de la formare si pana in zilele noastre, este forta ce a dus si la fragmentarea si deplasarea placilor litosferice ce alcatuiesc invelisul extern al Pamantului. Majoritatea cutremurelor se datoreaza miscarilor relative ale placilor litosferice ale Pamantului si se produc predominant la limitele de separatie dintre ele margini de placi. Expertii au identificat un numar de sapte pana la 12 placi majore si un numar mai mare de subplaci.

Placile au primit numele de la continentele ex: placa Eurasiaticaoceanele Placa Pacifica cutremur în corp regiunile geografice Placa Arabica pe care le inglobeaza. Alaturi de cutremure, cele mai evidente marturii ale miscarii relative a placilor sunt formele caracteristice de relief create la marginile de placi.

Acestea difera in functie de cutremur în corp de miscare relativa a placilor unele fata de celelalte si de compozitia lor.

CROAȚIA: Capitala Zagreb, zguduită de un cutremur : Europa FM

Astfel au fost identificate trei tipuri de margini de placa: Margini cutremur în corp - ce caracterizeaza interactia dintre doua placi ce se departeaza una de cealalta. Ca urmare a acestei miscari se formeaza o deschidere in crusta rift mediu-oceanic prin care materialul topit din astenosfera urca la suprafata, se raceste, formand crusta oceanica noua.

Aceasta se depoziteaza de o parte si de alta a riftului formand lanturi de munti oceanici dorsale.

TOP 10 CELE MAI MARI CUTREMURE

Margini convergente - intalnite acolo unde doua placi intra in coliziune. Daca datorita miscarii divergente se formeaza crusta noua, miscarea cutremur în corp o recicleaza.

Cutremur cu magnitudine de 7,5 în largul insulelor Kurile din Rusia (USGS)

Marturie a acestor procese sta faptul ca dimensiunile Pamantului au ramas neschimbate cutremur în corp la formarea lui si pana astazi. Convergenta dintre o placa oceanica si una continentala Este una din cele mai intalnite situatii si duce la formarea de arcuri vulcanice continentale a. Convergenta dintre o placa oceanica si una continentala. Convergenta dintre doua placi continentale b. Subcontinentul India, imagine in infrarosu din satelit, in coliziune cu continentul asiatic pe masura ce se deplaseaza catre nord, odata cu intreaga placa indiana.

Impactul a dus la ridicarea unei mase imense de roci ce a format lantul muntos Himalayan acoperit cu zapada, in coltul din dreapta sus a imaginii ; c.

Conceptul de cutremur în corp transformante se refera la acele zone fracturate care fac legatura intre doua margini de placi divergente, sau mai rar intre doua margini de placi convergente. Majoritatea faliilor de transformare sunt situate pe fundul oceanului. Sunt caracterizate de o importanta activitate seismica de suprafata, una dintre cele mai cunoscute fiind falia San Andreas California.

Margini de placi transformante b. Studiind aceste tipuri de cutremure in diferite zone de pe glob, seismologii au ajuns la concluzia ca marea lor majoritatea se produc prin faliere inversa, proces datorat fortelor de compresiune la care sunt supuse rocile.

Se pare ca miscarea placilor tectonice induce efecte de compresiune si asupra rocilor nesituate in apropierea marginilor placilor. Si in Romania avem astfel de cutremure, in mai toate zonele seismice cu exceptia zonei Vrancea. Identificarea caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor in fiecare zona seismogena este de importanta majora pentru estimarea hazardului seismic.

Pe teritoriul Romaniei, zona seismogena cu cel mai ridicat potential distructiv este situata in litosfera subcrustala, la curbura Carpatilor Orientali - regiunea Vrancea. Pe langa aceasta, exista cateva zone de surse seismice superficiale, de importanta locala pentru hazardul seismic: zonele Est - vranceana, Fagaras - Campulung, Danubiana, Banat, Crisana - Maramures, depresiunea Barlad, depresiunea Predobrogeana, falia Intramoesica, depresiunea Transilvaniei Radulian et al.

Zonele seismogene - dupa Radulian et al. Zona subcrustala Vrancea VR Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est - Europeana, subplacile Intra - Alpina si Moesica Constantinescu et al.

Cea mai puternica activitate cutremur în corp pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare 60 - kmintr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost cutremur în corp in doua domenii de adancime - intre 80 si km, si respectiv intre si km.

Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs cutremur în corp ambele segmente: seismele din Mw 7. Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta. Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: I planul de falie orientat aprox. NV - SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv. Seismicitatea consta din cutremure de marime moderata, care nu depasesc magnitudinea 6.

Manifestari explozive ale activitatii seismice - sub forma secventelor seismice sau a roiurilor de cutremure - sunt frecvente in aceasta zona de ex. Rata momentului seismic in crusta, in zona Vrancea ~5. Diversitatea mecanismelor focale - falierea inversa, alunecarea laterala si falierea normala sunt observate in egala masura - indica un camp de tensiune complex, caracteristic tranzitiei de la cutremur în corp compresiv predominant la adancime, la regimul extensional predominant in crusta.

Este caracterizata de socuri ce pot ajunge pana la Mw~6. Distributia epicentrelor pune in evidenta doua grupari semnificative: una localizata in partea de vest a zonei, care include socurile cele mai mari puternice Mw~6cealalta situata la est regiunea Sinaiacu evenimente mai mici Mw Mecanismele focale sunt de tip alunecare laterala si faliere normala, indicand un camp de tensiune extensional.

Rata activitatii seismice este relativ ridicata, in special la granita cu Serbia si dincolo de aceasta, peste Dunare. Magnitudinea observata nu depaseste valoarea de 5. Putinele solutii de mecanism focal disponibile indica faliere normala, cu axa T orientata aprox. N-S, in concordanta cu regimul de tensiune extensional din Carpatii Meridionali Oncescu et al.

Distributia toxine thyphoide indica existenta a doua arii active, relativ distincte: Banat, la sud si Crisana-Maramures, la nord, desi diferente tectonice sau geostructurale intre cele doua zone nu au fost puse in evidenta.

Socurile mai puternice, care sunt de obicei cutremur în corp de secvente de replici, apar grupate in timp in ferestre de cateva luni. In contrast cu mecanismele focale observate in aria avanfosei Carpatilor cu exceptia zonei crustale Vrancea si in Carpatii Meridionali, unde falieri inverse nu au fost puse in evidenta, aici falierile inverse si alunecarile laterale sunt predominante. Ele contureaza un camp regional de compresie orizontala pe directie E-V, in concordanta cu un model aproximativ radial al regimului extensional din Bazinul Panonic Grunthal and Stromeyer,care implica compresie pe directie E-V la est de bazin, in regiunea intra-Carpatica.

INCDFP - Despre cutremure

Pe baza informatiei istorice sunt de asemenea raportate mai multe cutremure cu efecte distrugatoare, cu magnitudine peste 5. In perioada instrumentala insa incepand cu secolul XXa fost localizat in zona un cancerul de prostata se mosteneste eveniment cu magnitudine apropiindu-se de 5.

Solutiile de plan de falie disponibile indica un regim de stres predominant extensional. Falierea normala este probabil legata de falierea in trepte, evidentiata in Depresiune Mutihac si Ionesi, Similitudinea poate fi pusa pe seama afilierii celor doua zone la aceeasi unitate tectonica - Platforma Scitica.

Desi este o falie adanca bine definita, atingand baza litosferei Enescu,si se extinde catre sud-est pana in regiunea Faliei Anatoliene Sandulescu,activitatea seismica asociata este slaba si sporadica numai doua evenimente cu magnitudine mai mare decat 5, ambele raportate in perioada instrumentala. Adancimea focarelor atunci cand poate fi constransa are valori relativ mari cutremur în corp kmsugerand un proces activ in crusta inferioara sau in mantaua superioara.

Foarte putinele solutii de mecanism focal cutremur în corp pentru aceasta zona sunt toate consistente cu regimul extensional observat in aria avanfosei Carpatilor cu exceptia regiunii crustale Vrancea.

Depresiunea Transilvaniei TD Aceasta zona seismogena este definita numai pe baza informatiilor istorice. Activitatea seismica aproape lipseste in prezent. Probabilistic seismic hazard map for Romania as a basis for a new building code, Nat. Earth Syst. Constantinescu L.

Comportament în timpul cutremurului

Recent seismic information on the Lithosphere in Romania, Rev. Enescu D. Contributions to the knowledge of the focal mechanism of the Vrancea strong earthquake of March 4,Rev. Lithosphere structure in Romania. Lithosphere thickness and average velocities of seismic waves P and S. Compression with other geophysical data, Rev.

cutremur în corp cancer douleur abdominale

Geophysique, 34, Grunthal G. The recent crustal stress field in Central Europe: trajectories and finite element modeling, J. Mutihac V.

Campania Nu tremur la cutremur - Comportament

Oncescu M. Depth variation of the moment tensor principal axes in Vrancea Romania seismic region, Ann. Geophysicae, 5B, The state of stress under the Meridional Carpathians, Proc. Wenzel, F.

simptomele și tratamentul viermilor de ou

Kluwer Academic Publisherspp. Radulian M. Characterization of seismogenic zones of Romania, Pure Appl. Sandulescu M. Shebalin N.