etiologia, patogeneza, diagnosticul de laborator clinic de giardioza - eng2ro.ro

În patogeneza giardiozei

papiloma a nyelven paraziți în tratamentul splinei

Stimulii neuronali apar ca urmare a mirosului, vederii sau gustării alimentelor și în patogeneza giardiozei eliberarea de acetilcolină din fibrele colinergice, cu activarea receptorilor muscarinici de la nivelul celulelor parietale gastrice. Alimentele ingerate produc distensia stomacului, iar acest stimul fizic determină eliberarea de acetilcolină și stimulează celulele G atrale să elibereze gastrină.

în patogeneza giardiozei

Hormonul gastrină controlează prin feedback producția de acid și de pepsină, stimulându-le. Stomacul este protejat de producția exagerată de acid de către somatostatina eliberată de celulele antrale D, care determină inhibarea producerii de gastrină 1. În patogeneza giardiozei stimulează receptorii H2 de la nivelul celulelor parietale.

Profilaxie si combatere. Giardia este un protozoar flagelat cu localizare intestinala la om si animale.

Interacțiunile gastrină-receptori gastrinici, acetilcolină-receptori muscarinici și histamină-receptori H2 se soldează cu activarea ATP-azei hidrogen-potasiu, sau a pompei de protoni. Pompa de protoni este un transportor de ioni care scoate protonul din citoplasma celulei parietale în canaliculele secretorii, unde acesta se combină cu anionul clorură din sânge și formează acidul clorhidric care ajunge apoi în patogeneza giardiozei lumenul gastric 1.

Acidul clorhidric favorizează transformarea pepsinogenului în pepsină, asigură mediul necesar acțiunii proteolitice a pepsinei, împiedică dezvoltarea microorganismelor patogene, permite absorbția fierului și influențează secreția intestinală și pancreatică 2.

La suprafața mucoasei gastrice se află mucusul protector, secretat de celulele glandulare. Mucusul împiedică contactul dintre bicarbonatul de sodiu secretat în patogeneza giardiozei celulele epiteliale și sucul gastric din lumen. Mucusul are și rolul de a împiedica transformarea pepsinogenului în pepsină, protejând astfel mucoasa de autodigestie 2. Dispepsia Dispepsia se referă la manifestări precum dureri abdominale, senzație de preaplin, senzație de sațietate precoce, balonare și greață.

Dispepsia poate să acompanieze ulcerul gastric sau duodenal și cancerul gastric, dar poate să fie, cel mai frecvent, de origine incertă; în acest caz, se vorbește de dispesie funcțională 3. Gastrita Gastrita este inflamația mucoasei gastrice, având ca posibile simptome dispepsia și sângerarea gastrointestinală; multe gastrite sunt asimptomatice.

Inflamația se poate datora infecțiilor Helicobacter pylorimedicamentelor antiinflamatoare nesteroidienestresului, consumului de alcool sau fumatului ori poate fi un fenomen autoimun 4. Gastrita erozivă Gastrita erozivă se caracterizează prin eroziunea mucoasei gastrice cauzată de perturbări ale mecanismelor de apărare ale mucoasei gastrice.

În patogeneza giardiozei erozivă este de obicei acută și se manifestă cu sângerare, dar poate fi și subacută sau cronică, cu simptome reduse 4. Aceste anormalități histologice apar, de regulă, ca urmare a infecției cu Helicobacter pylori. Gastrita nonerozivă este cronică și asimptomatică sau manifestată cu dispepsie 4.

Când atrofia glandelor gastrice este avansată, secreția de acid și de pepsină scade.

2. Morfologie.

Activitatea factorului intrinsec, de care depinde absorbția vitaminei B12, scade și se poate instala anemia pernicioasă 4.

Ulcerul peptic Ulcerul peptic este o eroziune care penetrează musculatura mucoasei gastrointestinale. Dacă eroziunea este situată la nivelul stomacului, vorbim despre ulcer gastric UGiar când eroziunea este localizată în primii centimetri ai duodenului, vorbim despre ulcer duodenal UD. Cele mai multe ulcere gastroduodenale se datorează infecției cu Helicobacter pylori H.

Următoarele afirmaţii cu privire la caracterele generale ale virusurilor sunt adevărate cu excepţia: a. Sistemul respirator Pneumoniile comunitare: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnosticul pozitiv. Agentul etiologic este reprezentat de Giardia lamblia Giardia intestinalis, Giardia duodenalisdoar pe baza examenului clinic, deoarece semnele şi simptomele sunt nespecifice. Diagnosticul se va face pe baza analizelor de laborator.

Complicațiile acute ale ulcerului peptic sunt sângerările gastrointestinale și perforațiile, ambele necesitând intervenție specializată de urgență. Complicațiile cronice pot fi obstrucția gastrointestinală, recurența ulcerului sau cancerul gastric în cazul ulcerelor cauzate de H. Boala de reflux gastroesofagian Boala de reflux gastroesofagian se datorează incompetenței sfincterului esofagian inferior, care permite conținutului gastric să reflueze în esofag, cauzând dureri de tip arsură.

Contactul prelungit al mucoasei cu acidul conduce la esofagită, stricturi esofagiene și, rar, metaplazie sau cancer 4.

Vous êtes sur la page 1sur 12 Rechercher à l'intérieur du document Giardioza Fundal Giardioza este o boal major diareice gsite n ntreaga lume. Flagela protozoar Giardia intestinalis cunoscut anterior ca G lambliaîn patogeneza giardiozei su cauzal, este cel mai frecvent parazit intestinal identificate n Statele Unite i parazit cele mai comune protozoare intestinale izolate n ntreaga lume. Giardioza reprezinta, de obicei, o zoonoz cu cruce-infectivitii ntre animale i oameni Giardia intestinalis a fost izolat de la scaune de castori, cini, pisici. Beavers poate fi o gazda rezervor important pentru intestinalis G.

De obicei, durerea este în patogeneza giardiozei de alimente sau de administrarea de antiacide. Cauze ale ulcerului gastric și duodenal Tabelul 4 Asocieri fixe de antisecretoare și AINS, folosite în tratamentul simptomatic al poliartritei reumatoide, Tabelul 5 Regimuri medicamentoase anti-H. Algoritm de eradicare a infecției cu H. Citotoxinele și enzimele mucolitice produse proteaze și lipaze bacteriene afectează mucoasa gastrointestinală, conducând la apariția ulcerațiilor 4.

Infecția human papilloma diagnostic H. Transmiterea se face pe cale oral-orală sau fecal-orală 5. Pacienții cu ulcer gastrointestinal datorat H. Tabelul 7 Antagoniști histaminergici H2 8,19 Tabelul 8 Interacțiuni semnificative clinic produse de cimetidină aceste asocieri sunt de evitat; dacă nu se poate, se aplică soluții de minimizare a consecințelor 21,22 Tabelul 9 Doze antihistaminice H2 pentru adulți 20 AINS și alte medicamente AINS reprezintă una dintre cauzele frecvente de ulcer gastroduodenal, dar multe alte medicamente pot favoriza eroziunile și ulcerațiile.

Factorii de risc pentru complicațiile gastrointestinale asociate utilizării AINS sunt: evenimentele gastrointestinale în antecedente, mai ales cele complicate; folosirea concomitentă de anticoagulante, corticosteroizi sau AINS, inclusiv AAS în doze mici, antiagregante plachetar; folosirea dozelor mari de AINS; vârsta; bolile cronice debilitante, mai ales bolile cardiovasculare.

În funcție de acești factori de risc, American College of Gastroenterology clasifică pacienții în diferite grade de risc pentru evenimente gastrointestinale produse de AINS și face recomandări de folosire a acestora coroborat cu gradul de risc cardiovascular tabelul 3 7.

Tabelul 10 Inhibitori ai pompei de protoni 8,19 Tabelul 11 Doze IPP pentru adulți 20 Alți factori de risc Fumatul este un factor de risc pentru dezvoltarea ulcerelor și a complicațiilor lor. Fumatul împiedică cicatrizarea în patogeneza giardiozei și crește incidența recurențelor 4. Scopurile terapiei în patogeneza giardiozei Scopurile tratamentului antiulceros sunt atenuarea simptomelor, vindecarea ulcerației, eradicarea H.

Tabelul 12 Medicamente cu antiacide disponibile în România Tabelul 13 Protectoare ale mucoasei Tabelul 14 Situații în care medicamentele antisecretoare se administrează parenteral 20,8 Principii de tratament antiulceros Pe lângă eradicarea H. Ori de câte ori e posibil, se va încerca renunțarea la administrarea de AINS; dacă acest lucru nu este posibil, se vor aplica măsuri de reducere a riscului ulcerigen asociat AINS.

Medicamentele care scad aciditatea favorizează vindecarea ulcerelor. Alegerea medicamentelor folosite și durata tratamentului depind de localizarea ulcerului ulcerul gastric necesită în general durate mai mari de administrare a antisecretoarelor și de apariția complicațiilor sângerări, perforații.

în patogeneza giardiozei ques es oxiuriasis

Intervenții nefarmacologice Limitarea cantității de băuturi alcoolice consumate și renunțarea la fumat reduc simptomele ulcerelor gastrice și duodenale și grăbesc vindecarea acestora. Terapii farmacologice Terapii anti-Helicobacter pylori Pentru eradicarea Helicobacter pylori sunt disponibile mai multe regimuri terapeutice, cu rate de eradicare variabile.

Ratele de rezistență a H. În patogeneza giardiozei chimioterapicelor antimicrobiene folosite trebuie să se facă ținând seama de tiparul local al rezistenței la antibiotice și de ratele regionale de eradicare a infecției cu diferite scheme terapeutice Alți factori de care trebuie să se țină seama sunt expunerile personale anterioare la antibiotic și de alergiile la acestea, costul terapiei, efectele adverse și ușurința administrării regimului ales. Creșterea duratei de administrare e o altă modalitate de a depăși rezistența H.

Terapii anti-H. În zonele cu rezistență duală ridicată la claritromicină și metronidazol se alege terapia cvadruplă cu bismut PBMT 9, În Europa, terapia cvadruplă cu bismut s-a dovedit eficace, în ciuda rezistenței H. În zonele fără în patogeneza giardiozei crescută la claritromicină sau în zonele unde se știe că rata de eradicare a H.

În cazul acestora, o nouă încercare terapeutică se face cu ajutorul terapiilor de salvare salvage therapies.

După eșecul triplei terapii conținând IPP, claritromicină și amoxicilină, persoană antihelmintică cu o tabletă recomandă terapie cvadruplă cu bismut sau o terapie triplă ori cvadruplă cu levofloxacin 9. După eșecul unei terapii cvadruple fără bismut, sunt recomandate fie terapie cvadruplă cu bismut, fie o terapie triplă sau cvadruplă cu levofloxacin 9. După eșecul celei de-a doua încercări terapeutice se recomandă antibiogramă pentru determinarea sensibilității germenului la antibiotice 9.

Dacă prima încercare terapeutică, bazată pe claritromicină, și a doua, constând în terapie cvadruplă cu bismut, au eșuat, se în patogeneza giardiozei folosirea unui regim terapeutic pe bază de fluorochinolone, frecvent levofloxacină. În regiunile cu rezistență crescută la fluorochinolone, se recomandă o combinație de compuși de bismut cu diferite antibiotice sau un în patogeneza giardiozei de salvare conținând rifabutină 9. Dacă primele două linii de tratament care nu au avut succes au fost terapie triplă sau cvadruplă fără bismut prima și terapie bazată pe o fluorochinolonă, următoarea încercare se recomandă a fi terapia clasică cvadruplă cu bismut 9.

Dacă prima linie de tratament cu terapie cvadruplă cu bismut a eșuat, apoi a eșuat și a doua linie de tratament, cea bazată pe o fluorochinolonă, se recomandă terapie triplă sau cvadruplă pe bază de claritromicină 9. La pacienții alergici la peniciline, ca primă linie se recomandă asocierea IPP-claritromicină-metronidazol acolo unde rezistența la macrolide e scăzutărespectiv cvadrupla terapie cu bismut atunci când rezistența la claritromicină e ridicată 9.

Un regim pe bază de fluorochinolone poate reprezenta o a doua linie de tratament hpv lazer tedavisi izmir pentru cei alergici la amoxicilină 9. Rifabutina se păstrează de rezervă, în general folosindu-se ca a patra linie de tratament Durata terapiei anti-H. Multe studii clinice arată rate mai mari de eradicare a H. Antibioticele folosite în scheme de tratament împotriva H. Claritromicina se leagă reversibil de situsul P al subunității ribozomale 50 S și inhibă sinteza proteică Deoarece claritromicina se metabolizează hepatic, nu se administrează în insuficiență hepatică severă.

Gastrita acuta

Claritromicina este contraindicată la pacienții cu antecedente de interval QT prelungit sau de aritmii ventriculare cardiace, în patogeneza giardiozei torsada vârfurilor. Asocierea cu medicamente care prelungesc intervalul electrocardiografic QT cisaprid, astemizol, terfenadină, pimozid poate duce la aritmii cardiace, inclusiv tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară și torsada vârfurilor.

Este contraindicată administrarea concomitentă a claritromicinei cu antiagregantul plachetar ticagrelor, antianginosul ranolazină sau alcaloizi din ergot de tip ergotamină sau dihidroergotamină Frecvent, claritromicina poate produce reacții adverse gastrointestinale greață, dispepsie, durere abdominală, vărsături, diareetulburări ale gustului și insomnie.

Reacții mult mai rare, dar severe, pot fi: icter colestatic și hepatită, urticarie și alte reacții de hipersensibilitate mai grave, aritmii Amoxicilina este o penicilină cu spectru larg. Are acțiune bactericidă, prin inhibarea sintezei peretelui bacterian.

Este contraindicată la pacienții cu antecedente alergice de tip anafilactic la peniciline, cefalosporine, monobactami Amoxicilina este în general bine tolerată. Și ea poate determina diaree și greață, manifestări neplăcute, mai ales dacă se sumează cu cele produse de claritromicină sau metronidazol. Erupțiile cutanate, urticaria și pruritul sunt relativ frecvente. Tetraciclina inhibă sinteza proteică prin legare la nivelul subunităților ribozomale 30S.

Tetraciclina este un bacteriostatic cu spectru larg, fiind activă pe microorganisme Gram-pozitive și Gram-negative, microorganisme aerobe și anaerobe, spirochete, micoplasme, rickettsii, chlamidii, protozoare Folosirea tetraciclinei este contraindicată în sarcină și alăptare, în insuficiență renală și la pacienții în patogeneza giardiozei lupus eritematos sistemic.

Giardioza la caini si pisici

Este necesară prudență în cazul administrării la pacienți cu insuficiență hepatică. Deoarece poate produce fotosensibilizare, pe parcursul tratamentului trebuie evitată expunerea la soare Fiind un antibiotic cu spectru în patogeneza giardiozei, există riscul de disbacterioză intestinală, deoarece cantități mari de antibiotic activ ajung în colon, determinând suprainfecții și colonizare cu microorganisme rezistente Pseudomonas spp. Frecvent, poate să producă greață, vărsături, diaree și epigastralgii Mai ales pacienților cu afectări esofagiene trebuie să li se recomande administrarea tetraciclinei în clino­statism, cu în patogeneza giardiozei cantitate suficientă de apă, pentru că altfel pot apărea disfagie, esofagite, ulcerații esofagiene sau cele existente pot fi agravate Metronidazolul este un derivat nitroimidazolic care în patogeneza giardiozei sinteza acizilor nucleici prin perturbarea ADN-ului microbian.

Are activitate amoebicidă, bactericidă și tricomonicidă, fiind un chimioterapic larg folosit pentru tratarea în patogeneza giardiozei cu anaerobi, a multor boli cu transmitere sexuală, a giardiozei sau a amoebiazei Pe parcursul tratamentului cu metronidazol nu se consumă băuturi alcoolice.

  • (DOC) Raspunsuri-Parazitologie | Ecaterina Gorgan - eng2ro.ro
  • Pastile lista viermilor

Se administrează cu în patogeneza giardiozei la pacienții cu afecțiuni neurologice, deoarece poate agrava ataxia, amețelile și starea de confuzie Levofloxacina este o fluorochinolonă care acționează bactericid prin inhibarea enzimelor ADN-girază și ADN-topoizomerază, perturbând astfel sinteza acizilor nucleici Levofloxacina este contraindicată în epilepsie, în miastenia gravis, în timpul sarcinii și în perioada alăptării.

Fluorochinolonele au fost asociate cu dizabilități și reacții adverse potențial ireversibile, precum tendinită și ruptură de tendon, neuropatie periferică și tulburări la nivelul SNC convulsii, psihoze toxice, anxietate etc.